Răspândirea cenușii persoanei iubite incinerate te poate face să te simți liniștit, încheind un capitol din viața persoanei dragi care a plecat dintre noi, precum și din viata ta. Pe măsură ce stabiliți unde trebuie împrăștiată cenușa, puteți alege un loc pe care persoana iubită l-a considerat foarte semnificativ.
Poate fi marea un râu, un deal sau de pe un vârf de munte
Poate fi orice loc sau chiar propria casa sau gradina. Cenusa se poate imprastia la locul unde sa nascut persoana decedata inchizand astfel cercul vietii sale sau in orice alt loc ales de dumnevoastra. De obicei in alegerea locului de imprastiere a cenusii se tine intodeauna cont de dorinta personei decedate.
Discutam nu demult cu un antreprenor de pompe funebre despre acest lucru.
Imi spune ca cunostea trei frati care au decis ca in momentul in care fiecare dintre ei la sfarsitul vietii lor lor sa fie incinerati iar cenusa sa fie imprastiata.
Cenusa primului frate care a plecat a fost imprastiata intr-un rau care se revarsa in Dunare. Cativa din familie au dus urna cu cenusa la locul indicat si astfel au indeplinit ultima dorinta a defunctului. Isi dorea ca cenusa sa fie imprastiata in zona in care mergea des la pescuit, imi povestea interlocutorul meu.
Al doilea frate a decis si el ca atunci ca va veni ceasul corpul lui sa fie incinerat. Dorea ca cei care vor dori din familie sa mearga noi sa mearga si sa puna in practica aceasta dorinta in luna septembrie la varful „omu” din Bucegi. A fost acolo doar de doua ori cand era mai tanar si acel loc a ramas in inima lui. Trebuia sa ajungem acolo doar acei din familie si din prieteni care doreau si erau dispusi sa faca acest efort. A imprastiat cenusa si vantul a pulverizat-o si a duso departe.
Al treilea frate a decis ca cenusa lui sa fie ingropata pe un anume deal din satul unde sa nascut si a copilarit. O groapa mica si putin adanca. Dar inainte de a acoperi groapa sa fie plantat un puet mic de stejar.
Posibilitățile de împrăștiere a cenușii pot fi numeroase și de fapt sunt în funcție de dorința persoanei care pleacă dintre noi
In Romania pentru a imprastia cenusa nu exista multe impedimente. Odata depasite preocuparea religioasa si parerile diferite ale altor membri din familie urna se poate pastra acasa practic pe o perioada nelimitata de timp până când luați decizia ce anume se va face cu cenusa rezultata in urma incinerarii. Practic legea permite sa pastrati cenușa acasă pe termen nelimitat.
In cazul in care se doreste ca imprastierea cenusii sa fie realizata intr-un loc care este proprietate privata ar fi bine sa aveti un acord scris de proprietar care specifica clar faptul ca puteti face acest lucru.
Probabil unul dintre aspectele cele mai controversate care ar putea da nastere la diferite polemici in cadrul familiei este perioada in care persoana care doreste sa aleaga incinerarea si comunica familiei aceast lucru.
Incinerarea in Romania din punct de vedere religios este inca destul de controversata. Anumite credinte si confesiiuni nu sunt absolut deloc de acord cu practica incinerarii si apoi imprastierea cenusii. Biserica continuă să prefere practica îngropării trupurilor decedatului, deoarece respecta „traditia” si in viziunea multor persoane aceasta practica ar arată o mai mare stimă față de defunct. Cu toate acestea, incinerarea nu este interzisă, dar de multe ori se incearca sa se transmita ideea ca incinerarea este aleasa din motive contrare doctrinei creștine, acest lucru dand nastere discutii controversate si pareri diverse in cadrul unei familii cand vine vorba despre acest subiect.
Ca si concluzie personala consider ca atat incinerarea cat si imprăștirea cenușii, sau orice alte forme de destinatie a cenusii trebuie sa fie o optiune personala a fiecarui om. Exista persoane care isi doresc ca atunci cand nu vor mai fi sa existe un mod de a fi onorata memoria lor de copii si nepoti. Alte persoane au trecut prin experiente care in momentul cand nu vor mai fi isi doresc pur si simplu ca cenusa lor sa dispara in natura. Am convingerea ca alegerea uneia din diferitele forme de inmormintare tin atat din cauza experientelor traite cat si a convingerilor si a relatiei cu Dumnezeu. Personal eu consider ca este o decizie pe care fiecare om ar trebui sa o ia singur.
